Consolidarea amintirilor traumatice poate fi stopată prin stimularea unei părți a creierului, potrivit PsyPost. Noua cercetare a fost publicată în Behavior Research and Therapy.
Majoritatea dintre noi ne confruntăm cu amintiri ale amenințărilor pe care le-am trăit cândva. În multe cazuri, acestea ne influențează comportamentul și deciziile pe care le luăm pe tot parcursul vieții. Cu toate acestea, amintirile sunt extrem de flexibile și pot fi modificate. Deși stimularea neinvazivă a creierului a mai fost aplicată până în prezent pentru modificarea experiențelor traumatice, nu s-a putut afla care este momentul și locul optime pentru aceste intervenții.
Studiul de față a fost condus de Simone Battaglia de la Universitatea din Bologna din Italia. Echipa de cercetare a fost interesată de rolul cortexului prefrontal dorsolateral (dlPFC) în consolidarea amintirilor traumatice. Oamenii de știință au plecat de la ipoteza că această parte a creierului este crucială pentru proces. Ei au luat în calcul că întreruperea activității acestei regiuni ar putea să împiedice consolidarea amintirilor traumatice.
Studiul care arată că stimularea țintită a creierului poate stopa consolidarea amitirilor traumatice
72 de persoane au fost împărțite în patru grupuri și au fost supuse unei paradigme de condiționare a amenințărilor. Aceasta a implicat asocierea unui stimul vizual cu un șoc electric pentru a crea un răspuns condiționat de amenințare. Intervenția cheie a fost aplicarea stimulării magnetice transcraniene repetitive de joasă frecvență (LF-rTMS) care vizează cortexul prefrontal dorsolateral imediat după faza de înmagazinare a experienței traumatice (amenințării).
Cercetătorii au descoperit că participanții care au fost stimulați în cortexul prefrontal dorsolateral au arătat o reducere semnificativă a reacțiilor defensive la stimulul de amenințare imediat după stimulare. Reducerea a apărut și după o oră, dar și 24 de ore mai târziu. În schimb, participanții din grupurile de control, care au primit fie stimulare a cortexului occipital, stimulare cu dlPFC întârziată (șase ore mai târziu), fie stimulare simulată, nu au prezentat nicio reducere a reacțiilor defensive.
Astfel, cercetătorii au reușit să prevină persistența amintirlor traumatice prin întreruperea activității cortexului prefrontal dorsolateral. Ei sugerează acum că stimularea magnetică transcraniană repetitivă de joasă frecvență (LF-rTMS) ar putea fi un instrument util care să prevină consolidarea amintirilor traumatice legate de amenințări.
Trebuie însă precizat că studiul a avu unele limitari. Cercetătorii s-au bazat exclusiv pe răspunsul conductanței pielii pentru a evalua răspunsurile la frică. Acest procedeu ar putea să nu surprindă întreaga complexitate a reacțiilor emoționale și fiziologice implicate. În plus, studiul a administrat doar LF-rTMS cortexului prefrontal dorsolateral (dlPFC) stâng, lăsând deschisă întrebarea dacă efecte similare ar fi observate cu stimularea părții din dreapta.