Potrivit unei noi cercetări publicate în Frontiers in Human Neuroscience, consumul de pornografie afectează performanța cognitivă, reacțiile emoționale și funcționarea creierului, scrie PsyPost.
Scopul studiului a fost să investigheze relația dintre expunerea repetată la pornografie și funcția cerebrală și comportamentul. S-au avut în vedere relațiile similare observate în cazul consumului de substanțe. S-a utilizat o tehnică neinvazivă de neuroimagistică numită spectroscopie funcțională în infraroșu apropiat (fNIRS).
Consumul de pornografie afectează performanța cognitivă
La cercetare au luat parte 21 de studenți. 16 au raportat un consum redus de pornografie, în timp ce cinci au îndeplinit criteriile pentru consumul problematic al acesteia. Toți participanții erau dreptaci, heterosexuali și nu prezentau consum de substanțe, daltonism sau afecțiuni medicale. Pentru a reduce posibilele variabile de confuzie, participanții au fost instruiți să se abțină de la masturbare pe durata experimentului.
Experimentul a implicat mai mulți pași. În primul rând, participanții au completat Testul Stroop de Culori și Cuvinte. Acesta măsoară controlul cognitiv și a timpul de reacție. Apoi, participanții au vizionat un videoclip pornografic de 10 minute de pe internet. În timpul vizionării, cercetătorii au utilizat fNIRS pentru a monitoriza modificările fluxului sanguin cerebral și ale conectivității între regiuni cerebrale.
Au fost înregistrate, de asemenea, măsurători fiziologice precum ritmul cardiac, tensiunea arterială și saturația de oxigen. În plus, s-au analizat și expresiile faciale cu ajutorul unui software automatizat. După vizionarea videoclipului, participanții au completat din nou testul Stroop și au răspuns la trei chestionare psihologice privind utilizarea pornografiei, anxietatea și depresia.
Rezultatele studiului. Ce au constatat oamenii de știință
Rezultatele au evidențiat diferențe notabile între cele două grupuri. Utilizatorii cu frecvență scăzută au prezentat o conectivitate funcțională mai puternică în zonele cerebrale asociate procesării limbajului, coordonării mișcărilor și procesării senzoriale. În schimb, cei la care consumul de pornografie era frecvent au prezentat o conectivitate mai accentuată în regiunile legate de funcțiile executive, inclusiv cortexul prefrontal dorsolateral și regiunile frontopolare. Aceste zone sunt adesea implicate în reglarea emoțională și în mecanismele adictive. Tot aceștia au arătat, de asemenea, semne mai evidente de excitare fiziologică și emoțională. Expresiile faciale au indicat niveluri mai mari de plăcere și fericire, dar și fluctuații emoționale mai puternice, incluzând semne de furie și tristețe.
Activitatea sistemului nervos parasimpatic a fost crescută în timpul videoclipului. Ea a fost reflectată de o frecvență cardiacă mai scăzută și o variabilitate a ritmului cardiac mai mare. Schimbările sunt similare cu cele observate la persoanele care consumă opioide, substanțe cunoscute pentru inducerea euforiei, calmului și diminuării conștientizării.
După vizionarea materialului pornografic, performanța cognitivă a scăzut în ambele grupuri. Totuși, declinul a fost mai accentuat în grupul în care utilizarea pornografiei era frecventă. Acuratețea la testul Stroop a scăzut mai drastic, iar timpii de reacție au fost mai lenți comparativ atât cu nivelul lor de bază, cât și cu grupul de control. Acest lucru sugerează că expunerea la pornografie le-ar fi putut afecta temporar capacitatea de a-și regla atenția și de a gestiona informații conflictuale.
Cei cinci au obținut scoruri semnificativ mai mari la chestionarele care măsurau anxietatea și depresia. Deși studiul nu poate stabili dacă utilizarea pornografiei cauzează aceste simptome sau dacă ele coexistă din alte motive, concluziile reflectă alte cercetări anterioare care au asociat consumul intens de pornografie cu disconfort emoțional.
Consumul de pornografie, similar cu consumul de substanțe
Cercetătorii au subliniat că anumite tipare de activitate cerebrală observate în grupul cu frecvență ridicată seamănă cu cele întâlnite la persoanele cu tulburări de consum de substanțe și chiar cu cele observate în schizofrenie. Mai exact, conectivitatea crescută în zonele prefrontale, combinată cu stările fiziologice modificate și cu performanțele cognitive afectate, sugerează că un consum frecvent de pornografie poate duce la tipare neuronale și comportamentale care imită alte forme de dependență.
Studiul a explorat, de asemenea, modul în care vizionarea pornografiei afectează expresia emoțională. Grupul cu frecvență scăzută a prezentat expresii mai variate și mai reactive, inclusiv surpriză, frică și dezgust. De cealaltă parte, grupul cu frecvență ridicată a părut mai aplatizat din punct de vedere emoțional, afișând expresii mai goale sau neutre. Această constatare susține ideea că expunerea repetată la conținut pornografic poate reduce sensibilitatea emoțională.