Muzica frumoasă nu oferă doar o experiență auditivă, ci implică un proces complex în creierul nostru. Cercetările recente arată că atunci când ascultăm muzică pe care o considerăm frumoasă, creierul nostru prezintă un tip distinct de activitate comparativ cu atunci când ascultăm muzică pe care nu o găsim atrăgătoare, notetază PsyPost.
De curând, un studiu s-a concentrat pe percepția pe care o avem asupra muzicii pe care o considerăm frumoasă. S-a descoperit că aceasta este asociată cu o conexiune între regiunile creierului responsabile cu recompensa și procesarea vizuală. În schimb, când ascultăm muzică mai puțin plăcută, creierul nostru activează mai mult zonele responsabile pentru procesarea senzorială de bază.
Rezultatele sugerează că aprecierea frumuseții muzicale implică funcții cerebrale superioare. Acestea includ în special plăcerea și imaginația mentală.
Ce legătură e între muzică, evoluție și creier
Omul are înrădăcinat în biologia sa să aprecieze frumusețea, iar muzica este una dintre cele mai comune surse de frumusețe. Totuși, procesele cerebrale care stau la baza aprecierii nu au fost pe deplin înțelese. Anterior, s-a considerat că cortexul orbitofrontal este regiunea-cheie implicată în evaluarea recompenselor și a esteticii muzicale.
Nu s-a făcut o analiză în detaliu a modului în care regiunile cerebrale interacționează dinamic în timp. Studiile s-au concentrat doar pe activitatea izolată a unor zone din creier.
Pentru a înțelege mai bine aceste conexiuni, cercetătorii au utilizat imagistica prin rezonanță magnetică funcțională (fMRI). Astfel, ei au măsurat activitatea cerebrală a 36 de participanți. Aceștia au ascultat piesa Adios Nonino de Astor Piazzolla, o compoziție bogată în variații muzicale.
Într-o sesiune separată, un alt grup de participanți a evaluat în timp real frumusețea fiecărui segment al piesei. Astfel, cercetătorii au putut corela activitatea cerebrală cu segmentele considerate frumoase sau mai puțin frumoase. Ei au urmărit cum se modifică conexiunile cerebrale în timp real. În final, au identificat 12 modele distincte de comunicare între regiunile creierului, denumite stări de conectivitate funcțională.
Ce se întâmplă în creier când ascultăm muzică frumoasă?
Când participanții ascultau pasaje muzicale considerate frumoase, cercetătorii au observat o activitate crescută în regiunile cerebrale responsabile pentru procesarea vizuală. Aceste zone nu sunt implicate doar în percepția vizuală, ci și în crearea imaginilor mentale. De asemenea, s-a remarcat o creștere a conexiunilor între cortexul orbitofrontal (responsabil pentru recompensă) și aceste regiuni vizuale, sugerând o interacțiune între plăcerea estetică și imaginația vizuală.
În contrast, în timpul ascultării pasajelor considerate mai puțin frumoase, activitatea era concentrată în regiunile auditive ale creierului și în zone responsabile pentru procesarea emoțiilor, cum ar fi amigdala. Această activare sugerează că atunci când nu găsim muzica frumoasă, creierul nostru se concentrează mai mult pe procesarea sunetelor și a răspunsurilor emoționale negative.
Studiul oferă o perspectivă valoroasă asupra modului în care creierul procesează frumusețea muzicală, demonstrând că această experiență este un proces dinamic ce implică interacțiuni între multiple rețele neuronale. Cu toate acestea, cercetătorii recunosc că studiul are unele limitări, precum dimensiunea relativ mică a eșantionului și metodele exploratorii utilizate.