Carantina din pandemie a avut efecte nebănuite la acea vreme asupra creierului. Închiderea școlilor, anularea activităților sportive și izolarea în case a îmbătrânit creierul adolescenților cu până la patru ani. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Universitatea din Washington, potrivit NBC News.
Perturbarea rutinei zilnice a cauzat probleme de comportament, tulburări de alimentație, anxietate și depresie la adolescenți. Studiul a fost publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.
Oamenii de știință au analizat în primă fază imagini RMN cu creierul a 160 de adolescenți din Seattle. Aceștia aveau vârste cuprinse între 9 și 19 ani. Următoarele imagini pe care le-au putut analiza au fost abia din 2021, după ce au început blocajele Covid-19. Ei au încercat să afle ce impact au avut carantinele asupra structurii creierului adolescenților.
Carantina din pandemie a îmbătrânit prematur creierul fetelor
Cercetătorii au măsurat grosimea cortextului cerebral. Acesta este stratul exterior de țesut din creier care controlează funcțiile de nivel superior ale organului, precum raționamentul și luarea deciziilor. S-a descoperit că, după blocajele Covid-19, creierul băieților îmbătrânise prematur cu 1,4 ani. În cazul fetelor însă, s-a descoperit o îmbătrânire accelerată, de 4,2 ani.
În mod normal, cortexul cerebral se subțiază pe măsură ce îmbătrânim. În cei trei ani dintre imaginile RMN analizate de cercetători a existat o subțiere mult mai mare decât în mod normal.
S-a descoperit, în plus, că îmbătrânirea a fost răspândită în tot creierul. 30 de regiuni din toate zonele creierului au fost afectate de carantina din pandemie. Paradoxal, în cazul băieților, doar două regiuni din creier au fost afectate. Acestea se aflau în lobul occipital, care e legat de percepția distanței și adâncimii, recunoașterea fețelor și memorie.
Cercetătorii cred că diferențele dintre modul în care au fost afectate fetele și băieții ține de cum se raportează fiecare la interacțiunile sociale. În plus, băieții tind să facă mai mult sport și activități fizice.
Cercetarea sugerează că subțierea cortexului poate fi legată de anxietate crescută, depresie și alte tulburări de comportament, care ar fi putut fi declanșate de blocajele din pandemia de coronavirus, potrivit oamenilor de știință.