stil de atașament
Sursă - Unsplash

Scriitoarea și coach-ul Julie Nguyen a publicat un articol în Verywell Mind, în care arată cum îți poți da seama foarte ușor ce stil de atașament are o persoană în funcție de mesajele pe care ți le dă/ 

Stilurile de atașament se dezvoltă pe baza experiențelor din copilărie. Interacțiunile cu îngrijitorii noștri modelează felul în care funcționăm în relațiile intime. În linii mari, putem fi încadrați în patru categorii:

  • Atașamentul anxios: dorește intimitate și apropiere, dar are dificultăți în a se simți demn de iubire, ceea ce duce la comportamente agățate și nevoiașe. Acest lucru poate avea rădăcini în teama intensă de abandon sau separare încă din copilărie.
  • Atașamentul evitant: respinge apropierea din frica de intimitate, dependență și auto-dezvăluire.
  • Atașamentul anxios-evitant (dezorganizat): combină tendințe ale ambelor stiluri, rezultând în comportamente imprevizibile.
  • Atașamentul securizant: se simte în siguranță și stabil în relații, așa că intimitatea este percepută ca fiind de încredere.

Cum scrie o persoană cu stil de atașament anxios?

Persoanele cu stil de atașament anxios scriu mesaje cu frecvență și oferă răspunsuri rapide. Ele au așteptarea ca la fel să procedeze și celălalt. Texterul anxios inițiază des conversații, trimite mesaje lungi, analizează excesiv răspunsurile și uneori trimite mai multe mesaje la rând (două, trei, chiar patru). Este foarte overthinking și se gândește la ce e mai rău dacă nu primește un răspuns imediat.

Exemple de mesaje de la o persoană cu stil de atașament anxios: „Hei, doar verific dacă ai văzut mesajul meu! Ai ajuns bine la hotel? Am verificat zborul și am văzut că ai aterizat, dar nu am primit niciun mesaj de la tine. Voiam doar să știu că ești în siguranță. Scrie-mi când te instalezi!”

Anxiosul are în permanență o urgență, uneori chiar disperare. Cealaltă persoană poate percepe comportamentul drept agasant sau dornic de validare.

Dacă ai un stil anxios de a trimite mesaje, respiră adânc și exersează tehnici de auto-liniștire când nu primești un răspuns imediat. Stabilește-ți limite despre cât de des trimiți mesaje și încearcă să le respecți, oferindu-ți ție și celorlalți spațiu și răbdare. Amintește-ți că bunăstarea și valoarea ta nu sunt determinate de viteza sau conținutul răspunsurilor altora.

Stilul de atașament evitant. Cum se manifestă?

 

În cazul stilului de atașament evitant, comunicarea este minimă, sporadică și rară. Mesajele pot părea seci și distante, lipsite de profunzime și apropiere. Evitanții pot răspunde după ore sau zile, menținând conversațiile la un nivel superficial.

Un mesaj de la un evitant poate arăta astfel: „Scuze, am fost ocupat cu munca. Cum îți merge ziua?”

Evitantul este prietenos, politicos, dar ușor detașat. Cealaltă persoană poate simți că nu are loc să aprofundeze conexiunea sau să insiste pentru mai mult, din cauza comunicării rare. Oamenii evitanți inițiază rar conversații și întârzie răspunsurile pentru că sunt concentrați pe propria viață. Ei prioritizează independența și își satisfac nevoile proprii mai întâi. Răspund doar când simt că este necesar sau când sunt pregătiți. Profunzimea emoțională este evitată din disconfort față de vulnerabilitate.

Dacă ai un stil evitant de a trimite mesaje, stabilește limite sănătoase de la început. Spune-i celuilalt când ești ocupat și care este ritmul de mesagerie pe care îl preferi, ca să știe la ce să se aștepte.

Dacă îți pasă de sentimentele persoanei cu care comunici și care ar aprecia mai multă receptivitate, puteți discuta și colabora pentru a găsi un mod de a comunica care să fie mai potrivit pentru amândoi.

Stil de atașament dezoreganizat. Ce fel de mesaje dau anxios-evitanții?

 

Oamenii cu un stil de atașament dezorganizat au tipare de comunicare inconsistente. Ei oscilează între a dat mesaje constant și perioade de tăcere totală.

Mesajul de la o persoană cu stil de atașament dezorganizat poate arăta în felul următor: „Ce mai faci? Mi-a fost dor de tine și m-am gândit mult la tine azi.”. Acesta este urmat de o pauză lungă după ce primește un răspuns, apoi un mesaj scurt de 2-3 cuvinte.

Totul pare imprevizibil și confuz. Cealaltă persoană poate simți că e greu să înțeleagă ce se întâmplă de fapt. Relația prin mesaje e adesea presărată cu suișuri și coborâșuri, comportamente de tip „cald-rece” și mesaje amestecate.

Acești oameni doresc apropiere, dar în același timp se tem de respingere. Asta duce la o dinamică de tip ping-pong – apropiere și retragere constantă în comunicare.

Dacă ai acest stil de atașament, e important să faci o pauză și să-ți procesezi emoțiile și sentimentele care apar. În loc să reacționezi impulsiv, exersează alegerea unui răspuns conștient, gândit, care să reflecte intențiile tale reale și să susțină o conexiune mai stabilă.

Cum arată stilul de atașament securizant în comunicarea scrisă?

 

stilul de atașament securizant se manifestă prin comunicare consecventă, disponibilă, de încredere, receptivă, previzibilă și clară. O persoană securizantă folosește frecvent emoji-uri, pentru a evidenția intențiile și emoțiile.

O persoană securizantă îți va da mesaje care arată în felul următor: „Hei, am o zi aglomerată azi, așa că voiam doar să-ți spun că voi răspunde mai greu la mesaje. Hai să vorbim diseară când ești liber. Sună-mă când ieși de la muncă!”

Este consecvent, clar și, uneori, un pic „plictisitor” pentru stilurile de atașament obișnuite cu jocul de-a v-ați ascunselea. Un astfel de om este clar în privința intențiilor sale, comunică deschis și direct. Conversațiile cu un astfel de om se simt sigure și ușoare.

Persoanele securizante se simt echilibrate în fața intimității. Nu caută validare prin răspunsuri, așa că sunt deschiși cu ceea ce simt și vor. Răspund prompt pentru că nu sunt interesați de jocuri și vor o conexiune autentică, nu una care să le consume energia fără rost.

Dacă ai un stil securizant de mesagerie, continuă să comunici cu încredere. Fii sincer cu privire la ceea ce îți dorești dintr-o relație și, dacă ești într-o relație cu o persoană anxioasă sau evitantă, stabilește-ți limitele clar, ca să nu ajungi să compensezi în exces în timp ce cealaltă persoană lucrează să devină mai sigură pe ea.