România trece în prezent printr-o perioadă destul de încărcată emoțional, din cauza alegerilor parlamentare și prezidențiale care se desfășoară în aceste zile. Această energie pătimașă din societate se reflectă și în modul în care presa din România abordează diferite teme de interes public. Ultima capcană în care mass-media a căzut are legătură cu un cont fals de X al lui Aleksandr Dughin, considerat ideologul lui Vladimir Putin.
Pe respectivul cont a fost postată ieri informația, de către falsul Aleksandr Dughin, că România va fi parte a Rusiei. Mai mult, contul cu pricina (vezi captură mai jos), nu avea bifă albastră.
„Unde pot fugi woke și elita de democrați pot fugi din SUA? Canada? Trudeau a fost recent la Mar-o-Lago. Israel? Acolo există un război. Londra, Paris, Dubai? Exact acolo unde au fugit liberalii ruși. Sau Moldova? Asta va fi parte a României în curând. Dar România va fi parte din Rusia“, s-a scris pe contul de X, Alexander Dugin.
Dar acest cont nu este cel real. Jurnalistul George Buhnici a demontat informația într-o postare pe pagina sa de Facebook.
„Acesta este contul real al lui Dugin. Celălalt e fake. Dugin nu a mai postat pe X din 2022 dar mai dă declarații și interviuri.
Are amiciții la București și respectul multora dar nu avem nicio dovadă că e păpușarul lor. Nu e treaba noastră să dovedim asta ci a celor care tac pe grade, funcții și salarii mari în țara asta“, a scris Buhnici pe Facebook.
El a mai precizat că „Dugin (LE: contul fake) tocmai i-a câștigat Elenei Lasconi alegerile“.
Purtărorul de cuvânt al MAE, păcălit și el de falsul Dughin
În primă fază, Ministerul Afacerilor Externe, prin vocea purtătorului de cuvânt Andrei Țărnea, a răspuns pe X postării publicate de pe falsul cont al lui Dughin.
„Atât de previzibil! Având în vedere că românii au celebrat recent Marea Unire, ieri, ne amintim că Rusia nu a recunoscut această Unire. A făcut acest lucru cu resentimente, ca rezultat al voinţei suverane a României şi a presiunii puterilor occidentale. Aceeaşi voinţă va face ca Rusia să eşueze din nou”, a scris purtătorul de cuvânt al MAE pe X.
Apoi, Andrei Țărnea a încercat să dreagă greșeala, precizând că e irelevant dacă respectivul cont este sau nu al ideologului lui Putin. El a adăugat faptul că postarea a fost comentată având în vedere faptul că s-a viralizat în mediul online și a stârnit îngrijorare în societate.
„Este irelevant dacă acesta aparţine sau nu lui Dughin, pentru că Aleksandr Dughin nu are oricum nicio calitate oficială, în consecinţă, practic, tot ce spune este o formă de trolling. În mod normal, la Ministerul de Externe ignorăm acest tip de postări, nu reacţionăm la acestea, dar postarea de ieri a devenit virală, a fost postată masiv în media şi în social media din România şi atunci reacţia mea a vizat, în primul rând, acest aspect şi nu pe Dughin, ale cărui afirmaţii nu au nicio autoritate sau semnificaţie”, a zis țărnea, potrivit Antena 3.
Postarea inițială de pe falsul cont al lui Aleksandr Dughin a fost ștearsă între timp.
Ce impact psihologic au știrile false
- Creșterea anxietății și a fricii: Știrile false pot genera o stare de neliniște și anxietate în rândul publicului. Informațiile exagerate sau false despre pericole iminente, cum ar fi pandemii, atacuri teroriste sau dezastre naturale, pot induce frica și panica.
- Distorsiunea percepției realității: Persoanele care sunt expuse în mod constant la știri false își pot forma o imagine deformată asupra realității. Acestea pot ajunge să creadă în conspirații, teorii nefondate sau informații care nu sunt bazate pe dovezi științifice.
- Efectul de ecou (Echo Chamber Effect): Dezinformarea poate genera crearea de „bule informaționale“ în care oamenii sunt expuși doar la informații care le confirmă convingerile existente. Acest efect poate întări prejudecățile și poate duce la polarizare socială.
- Scăderea încrederii în mass-media și instituții: Odată ce oamenii descoperă că au fost induși în eroare de știri false, încrederea lor în presa și instituțiile publice poate scădea semnificativ. Aceasta poate duce la o societate mai sceptică și mai puțin dispusă să coopereze cu autoritățile.
Influențarea societății prin frică
- Manipularea comportamentului social: Frica indusă de știrile false poate manipula comportamentul social. De exemplu, în cazul unei pandemii, știrile false despre vaccinuri pot duce la scăderea ratei de vaccinare, punând în pericol sănătatea publică.
- Mobilizarea politică și socială: Actorii politici pot folosi știrile false pentru a manipula opinia publică și pentru a mobiliza suportul sau opoziția față de anumite cauze. Frica este un instrument puternic pentru a galvaniza grupuri sociale și pentru a influența alegerile electorale.
- Divizarea societății: Știrile false pot alimenta diviziuni sociale și etnice, creând și accentuând conflicte între diferite grupuri. De exemplu, știrile false despre infracțiuni comise de anumite minorități pot crește tensiunile rasiale și etnice.
- Declanșarea reacțiilor impulsive: În fața fricii și a incertitudinii, oamenii pot reacționa impulsiv și irațional.
