Oamenii tind să aibă mai multă încredere în jurnaliști atunci când aceștia confirmă o informație adevărată. Totuși, când reprezentanții presei corectează o afirmație falsă, cu greu pot câștiga atenția publicului. La această concluzie a ajuns un studiu publicat în Communication Research și citat de Psy Post.
Tot mai mulți oameni consideră că jurnaliștii sunt părtinitori și se folosesc de senzațional pentru a capta atenția publică. Drept urmare, multe instituții de presă au început să se concentreze pe verificarea faptelor, pentru a recâștiga încrederea publicului. Se pare însă că rezultatele nu sunt tocmai cele dorite. Tot mai mulți critici spun că această metodă reprezintă o încercare a presei de a controla percepția publicului asupra adevărului.
Încrederea în jurnaliști – Cum s-a desfășurat cercetarea
Cercetătorii au vrut să vadă dacă publicul are mai mult încredere atunci când jurnaliștii confirmă o afirmație, decât atunci când o corectează. Ei au efectuat două studii în acest sens.
În primul studiu, la 691 de participanți li s-a prezentat o serie de opt revendicări politice sau economice. Acestea au variat de la declarații despre ratele fără adăpost până la prevalența fentanilului în decesele prin supradoză. Participanții au fost rugați să evalueze cât de probabil au crezut că fiecare afirmație este adevărată pe o scară de la 1 la 9.
După această evaluare inițială, aceștia au fost desemnați aleatoriu pentru a vedea o verificare a faptelor pentru una dintre revendicări. Verificarea faptelor fie a confirmat afirmația ca adevărată, fie a corectat-o ca falsă. Aceste verificări ale faptelor au fost reale, preluate de pe un site web de verificare a faptelor politice. După ce au citit verificarea faptelor, participanții au fost rugați să își evalueze nivelul de neîncredere în jurnalistul care a scris-o. De asemenea, au evaluat cât de surprinzător au găsit rezultatul verificării faptelor, cât de multe dovezi au considerat că sunt necesare pentru a o crede și dacă au considerat că verificarea faptelor a fost exploatatoare.
Al doilea studiu a urmat o procedură similară, dar s-a concentrat pe alte tipuri de revendicări. De această dată, 691 de participanți au primit afirmații de marketing despre produse. Din nou, participanții și-au evaluat credința inițială înainte de a primi un raport jurnalistic care fie a confirmat, fie a corectat afirmația. Spre deosebire de primul studiu, rapoartele din al doilea studiu nu au fost etichetate în mod explicit ca verificări ale faptelor. S-a dorit să se vadă dacă efectul neîncrederii s-ar menține în continuare fără această etichetă.
Ce au descoperit cercetătorii
Constatările ambelor studii au fost consistente. Participanții au arătat mult mai multă neîncredere față de jurnaliștii care au corectat afirmații false decât față de cei care au confirmat afirmații adevărate.
„Oamenii au în general încredere în jurnaliști, iar încrederea în articolele de confirmare a fost destul de mare”, a spus autorul studiului Randy B. Stein pentru PsyPost.
„Deci, în ciuda stereotipului, nu este adevărat că oamenii nu au deloc încredere în verificări de fapte și în jurnaliști, dar există mai multă suspiciune centrată în jurul articolelor de corectare/desființare”, a adăugat el.
„Este un efect cu adevărat robust. L-am găsit în două contexte separate și l-am găsit atât în rândul liberalilor, cât și al conservatorilor. Conservatorii sunt mai neîncrezători în general, dar ambii arată mai multă neîncredere față de corecții”, a mai precizat Stein.
Acest efect a fost observat chiar și când corecția s-a aliniat cu ceea ce participanții deja credeau că este adevărat.
Cu alte cuvinte, oamenii aveau mai multe șanse să aibă încredere în jurnaliști atunci când le spuneau ceva pe care îl bănuiau deja că este adevărat, dar erau mai sceptici când jurnaliștii corectau informațiile greșite pe care le credeau false.