O nouă cercetare publicată în British Journal of Social Psychology a căutat noi perspective asupra motivului pentru politicienii își privesc adversarii politici în moduri dezumanizante. S-a descoperit că narcisismul politic este strâns legat de a vedea grupurile externe ca fiind mai puțin umane. Atât liberalii, cât și conservatorii sunt susceptibili la acest comportament atunci când legătura lor cu grupul lor politic este condusă de un sentiment de grandiozitate și nesiguranță, potrivit Psy Post.
Polarizarea politică a devenit o problemă semnificativă în multe democrații din întreaga lume. Aceasta ce duce la o ostilitate mai mare între facțiunile politice. Diviziunea are ca rezultat adesea un partizanat negativ, în care oamenii își exprimă o antipatie mai puternică față de grupurile politice opuse decât sentimente pozitive față de ale lor.
Cercetătorii au dezbătut de mult dacă conservatorii sau liberalii sunt mai predispuși la astfel de prejudecăți. Noua cercetare și-a propus însă să schimbe accentul de la diferențele ideologice la natura modului în care indivizii se identifică cu grupurile lor politice. Mai exact, cercetătorii au vrut să exploreze dacă narcisismul politic, mai degrabă decât identificarea politică în sine, duce la dezumanizarea oponenților politici.
„Am fost intrigați de modul în care atât liberalii/democrații, cât și conservatorii/republicanii pot prezenta modele psihologice similare, în special în ceea ce privește conflictul politic”, a declarat autorul studiului Marta Marchlewska, profesor asociat și șef al Laboratorului de cunoaștere politică de la Academia Poloneză de Științe.
Narcisismul politic: Când politicienii ne văd ca pe niște obiecte
În acest sens au fost efectuate patru studii separate. S-au căutat să se găsească legături între narcisismul politic și dezumanizare. Cercetările s-au desfășurat în contexte diferite, în Polonia și SUA. Acestea au implicat o combinație de modele transversale și experimentale.
Studiul 1 sa concentrat pe stabilirea legăturii de bază dintre narcisismul politic și dezumanizare într-un context polonez. Cercetătorii au chestionat 320 de participanți, atât liberali, cât și conservatori, folosind diferite metode. Ei au măsurat, de asemenea, identificarea politică și calitatea contactului intergrup. Scopul a fost de a determina dacă narcisismul politic, independent de identificarea politică, determină dezumanizarea oponenților politici.
Studiul 2 a încercat să reproducă constatările din studiul 1 în SUA. Acesta a fost efectuat pe un eșantion de 316 participanți (democrați și republicani). Pe lângă măsurarea narcisismului și dezumanizării politice, acest studiu a evaluat și sentimentele participanților de a fi dezumanizați de alții. Conceptul este cunoscut sub numele de „metadeumanizare”. Cercetătorii au emis ipoteza că cei care s-au simțit dezumanizați de oponenții politici sunt predispuși să-i dezumanizeze pe alții.
Utilizarea metodei „Voodoo Doll Task” pentru determinarea înclinațiilor agresive
Studiul 3 a extins studiile anterioare examinând dacă narcisismul politic a determinat și tendințe agresive față de oponenții politici. Cercetătorii au folosit un eșantion mai mare de 500 de americani (250 de democrați și 250 de republicani) și au adăugat o măsură de agresiune cunoscută sub numele de „Voodoo Doll Task”, în care participanții au indicat câte ace vor introduce într-o păpușă reprezentând adversarii lor politici. Acest lucru a permis cercetătorilor să testeze dacă narcisismul politic a dus la înclinații mai agresive.
Studiul 4 a fost experimental și și-a propus să stabilească o relație cauzală între narcisismul politic și dezumanizare. Cercetătorii au manipulat narcisismul politic expunând participanții la o amenințare la adresa grupului lor politic, cum ar fi citirea unei știri care prezintă grupul lor ca fiind atacat. Eșantionul a inclus 525 de participanți polonezi, împărțiți în liberali și conservatori. După manipulare, participanții au finalizat aceleași măsuri de narcisism politic, dezumanizare și agresiune folosite în studiile anterioare.
Ce au constatat cercetările
Toate cele patru studii au demonstrat că narcisismul politic a fost legat pozitiv de dezumanizarea oponenților politici. Relația a fost valabilă chiar și atunci când controla identificarea politică. Acest lucru înseamnă că nu era vorba doar de o chestiune de identificare puternică a oamenilor cu grupul lor politic. Calitatea narcisistă a identificării lor a fost cea care a cauzat dezumanizarea.
În studiul 1, narcisismul politic a determinat dezumanizarea atât a grupurilor liberale, cât și a celor conservatoare din Polonia. În mod interesant, contactul intergrup – măsura în care participanții au interacționat cu oameni din grupurile politice opuse – a fost asociat negativ cu dezumanizarea, dar nu a afectat legătura dintre narcisismul politic și dezumanizare.
Studiul 2 a replicat aceste constatări în Statele Unite. Narcisismul politic a determinat dezumanizarea atât în rândul democraților, cât și al republicanilor. În plus, metadezumanizarea a fost asociată pozitiv cu dezumanizarea oponenților politici. Acest lucru sugerează că oamenii care se simt dezumanizați pot, la rândul lor, să-i dezumanizeze pe alții.
Narcisismul politic, strâns legat de tendințele agresive față de adversarii politici
În studiul 3, cercetătorii au descoperit că narcisismul politic nu numai că a determinat dezumanizarea, ci și tendințele agresive față de grupurile politice externe. Participanții care au obținut un punctaj ridicat la narcisism politic aveau mai multe șanse să-și exprime agresivitatea față de oponenții lor politici în sarcina păpușilor voodoo. Atât democrații, cât și republicanii au fost la fel de predispuși acestei tendințe.
Studiul 4 a furnizat dovezi experimentale că narcisismul politic ar putea fi intensificat prin amenințări percepute la adresa grupului politic al cuiva. Participanții care au fost expuși unei amenințări la adresa grupului lor politic au arătat niveluri mai ridicate de narcisism politic, care, la rândul lor, a condus la o mai mare dezumanizare și agresiune față de oponenții politici. Cu toate acestea, acest efect a fost observat doar în rândul participanților liberali din Polonia, posibil pentru că conservatorii se aflau într-o poziție de dominație politică la momentul colectării datelor.