Nicușor Dan a câștigat alegerile prezidențiale în fața lui George Simion, pe 18 mai 2025. Candidatul (independent) a obținut cu peste 800.000 mai multe voturi decât liderul AUR.
Pe lângă partidele tradiționale, care l-au susținut mai mult sau mai puțin, în spatele lui Dan s-au raliat și formațiuni politice noi, precum USR, REPER sau SENS, care i-au făcut campanie la firul ierbii și au contribuit la victoria acestuia. Astfel de formațiuni politice au însă o orientare de stânga sau extrema stângă, majoritatea membrilor făcând parte din diverse minorități etnice sau sexuale, precum LGBT, care îl critică pe premierul Benjamin Netanyahu pentru alianțele politice cu partide religioase, politicile conservatoare și ceea ce numesc „pinkwashing”, adică promovarea imaginii unui stat prietenos cu comunitatea LGBT și distragerea atenției de războiul din Fâșia Gaza.
Înainte de trurul al doilea, Nicușor Dan a fost întrebat în dezbaterea prezidențială, de către George Simion, dacă îl va aresta pe Benjamin Netanyahu, în calitate de președinte, dacă premierul Israelului ar veni în România. Candidatul a ezitat să dea un răspuns clar, precizând doar că va respecta legea. Cum România este membră a Curții Pentale Internaționale (CPI), ar fi obligată să aplice mandatul de arestare. Dar acest lucru nu este obligatroiu, cum s-a văzut recent în vizita lui Netanyahu în Ungaria. Premierul Viktor Orban a refuzat să pună în aplicare mandatul Curții Pentale Internaționale.
În urma dezbaterii prezidențiale, din Israel au venit semnale de dezaprobare față de mesajele lui Nicușor Dan. Este evident însă că acesta a spus că va pune în aplicare mandatul de arestare tocmai pentru a nu pierde susținerea comunității LGBT și a altor grupuri de oameni care critică războiul dus de israelieni împotriva palestinienilor.
Disonanță cognitivă printre susținătorii lui Nicușor Dan. Președintele ales, critiat aspru pentru mulțumirile adresate lui Benjamin Netanyahu
Nicușor Dan este acum președinte al României și a început deja să primească felicitări de la mai mulți lideri. Deși Donald Trump încă ezită, Benjamin Netanyahu i-a transmis deja delicitări noului locatar de la Cotroceni. Cum nu a putut să treacă cu vederea mesajul, Nicușor Dan i-a mulțumit premierului Israelului.
Însă acest schimb de mesaje între cei doi lideri nu este deloc pe placul votanților lui Nicușor Dan, adică fix cei menționați mai sus. De la susținerea aproape oarbă de care a beneficiat înainte de turul 2, Nicușor Dan este pus acum la zid fix de cei care aproape că îl adulau, conform Gândul.
„Nicușor Dan, ascultă. Toți greșim. Că ai decis să limbărești un criminal care stă la baza genocidului din Gaza e o greșeală de proporții colosale.
Îți recomand totuși să iei o poziție fermă, publică, în care să zici «scuze eu, m*ie Netanyahu». Să-ți rupi frumos din buzunar o sumă nesimțită pe care s-o trimiți către Palestina”, a scris cineva pe rețelele sociale.
„Cui mulțumești? Tiranului care ucide copii? Susții interesele evreiești?”, a scris pagina Tribuna Liberă, pe X.
Cu toate acestea, există și oameni care văd mesajul de mulțumire adresat de Nicușor Dan drept o formă de diplomație. Având în vedere că Israelul este o țară dezvoltată, cu puternice relații culturale și etnice cu România, mulți consideră că mesajul lui Benjamin Netanyahu nu ar fi trebuit trecut cu vederea și este bine că președintele ales i-a mulțumit.
Ce este disonanța cognitivă?
În psihologie, disonanța cognitivă este un concept care descrie starea de tensiune mentală sau disconfort pe care o persoană o resimte atunci când are simultan două (sau mai multe) idei, convingeri, valori sau comportamente care sunt contradictorii sau intră în conflict.
Cu alte cuvinte, e vorba de un disconfort mental cauzat de conflictul dintre imaginea pe care o aveau despre acea persoană și noile opinii exprimate. Pentru a reduce acest disconfort, unii aleg să o critice sau să o „anuleze”.
De asemenea, este posibil să apară și fenomenul de „backlash” (reacție negativă puternică). Practic, atunci când o persoană influentă își exprimă opinii care contravin așteptărilor sau valorilor unui grup care anterior o susținea, acest grup poate reacționa intens împotriva sa. Aceasta este o reacție de respingere sau sancționare socială.
Nu în ultimul rând, când un grup simte că idolul lor „i-a trădat”, poate apărea o reacție de ostracizare. Acest lucru se leagă de cultura „cancel culture”, în care indivizii publici sunt penalizați simbolic sau real pentru opinii considerate inacceptabile de către un segment vocal al publicului.
Minoritatea care anterior susținea persoana respectivă poate fi dezamăgită dacă noua opinie exprimată nu le mai confirmă convingerile. În psihologie, oamenii tind să caute și să accepte informații care le confirmă convingerile existente. Tot ei resping însă ceea ce le contrazice convingerile.