Spermatozoizii umani poartă urma genetică a traumelor din copilărie, a constatat o cercetare publicată în revista Molecular Psychiatry și citată de Live Science.
Noul studiu epigenetic a analizat spermatozoizi de la 58 de bărbați. Specialiștii s-au concentrat pe două tipuri de markeri epigenetici: metilarea ADN-ului și ARN mic necodant. Când ADN-ul este metilat, organismul poate citi acest lucru ca un semnal pentru a schimba modul în care este citită o genă. De exemplu, o poate dezactiva.
ARN-urile mici necodante au un efect similar asupra genelor. Excepția e dată de faptul că, în loc să eticheteze molecula de ADN în sine, ele pot interfera cu modul în care organismul citește ARN-ul, un văr genetic al ADN-ului care trimite instrucțiunile din nucleu și în celulă.
Spermatozoizii poartă urma genetică a traumelor din copilărie
Bărbații care au luat parte la studiu aveau între 30 și 40 de ani. Specialiștii au utilizat Scala de traumă și suferință (TADS) pentru a-i chestiona pe participanți. Ei au primit întrebări despre amintirile lor de neglijare emoțională sau fizică și abuzul emoțional, fizic ori sexual.
Analiza a arătat că spermatozoizii bărbaților care au avut scoruri mari au avut un profil epigenetic diferit în comparație cu spermatozoizii bărbaților care au raportat mai puține traume. Acest tipar s-a menținut chiar și după ce cercetătorii au verificat dacă diferențele ar putea fi atribuite altor factori, cum ar fi dependența de alcool sau tutun, despre care se știe, de asemenea, că afectează „epigenomul”.
Prin urmare s-au constatat asocieri clare între factorii de stres din copilărie și epigenetică. În ciuda faptului că au trecut decenii, schimbările epigenetice au persistat.
Trebuie menționat totuși că cercetările în acest domeniu sunt abia la început. Observarea modificărilor epigenetice la spermatozoizi nu înseamnă neapărat că acestea vor fi transmise copiilor. Cercetătorii încă lucrează pentru a răspunde la această întrebare. Prin urmare, e devreme să putem afirma că traumele paterne afectează sănătatea unui copil.
Cu toate acestea, descoperirile „se adaugă la greutatea dovezilor” că experiențele de viață pot schimba epigenetica spermei umane, a spus Richard Jenner, profesor de biologie moleculară la University College London, care nu a fost implicat în studiu.