Retorica lui Donald Trump a fost legată de creșterea urii pe rețeaua de socializare X, fostă Twitter. Un studiu publicat în Social Science Quarterly a găsit dovezi clare că reotirca despre pandemia Covid-19 a fostului președinte al SUA a generat o creștere a senimentului anti-astiatic în mediul online. Sintagme precum „virusul chinezesc” sau „gripa Kung” au crescut numărul de tweet-uri anti-astiatice, potrivit Psy Post.
În pandemie, mulți asiatici din SUA s-au confruntat cu hărțuirea și agresiunile fizice. Fenomenul a fost în concordanță cu tiparele istorice. În general, grupurile minoritare sunt scoase țap ispășitor în timpul crizelor de sănătate publică. În trecut, în cazul Ebola, imigranții sau alte minorități au fost învinuite pentru răspândirea bolii.
Există cercetări care atrebuie acest comportament reacțiilor psihologice. Frica ori dezgustul îi determină pe oameni să-i evite pe cei pe care îi consideră purtători de boală. Alte studii arată cu degetul către liderii politici, care atunci când se confruntă cu critici, în timp de criză, transferă vina asupra unui grup extern pentru a distrage atenția publicului.
Retorica lui Donald Trump a fost legată de creșterea urii pe X
Acum, cercetătorii au adunat un set mare de date de tweet-uri legate de coronavirus. Intervalul în care acestea au fost postate a fost februarie – aprilie 2020. Aproximativ 1,6 tweet-uri cu sentimente anti-asiatice geolocalizate au fost analizate de specialiști. Ei au reușit să vadă cum volumul discursurilor de ură a avut loc în diferite părți din SUA.
Oamenii de știință au descoperit că, în urma utilizării de către Donald Trump a termenului „virus chinezesc” pe 16 martie 2020, a existat o creștere vizibilă a tweet-urilor de ură anti-asiatice. Creșterea a putut fi observată în mai multe părți din SUA. De asemenea, creșterea a fost mai puternică în districtele în care exista un procent mai mare de alegători ai lui Trump.
În ciuda punctelor forte ale studiului, acesta are unele limitări de luat în considerare. În primul rând, cercetătorii s-au concentrat exclusiv pe discursurile instigatoare la ură postate pe Twitter. Acestea ar putea să nu reprezinte pe deplin atitudinile publicului larg. Utilizatorii X sunt în general mai tineri și mai educați decât populația generală. De aceea, prejudecățile demografice ale platformei ar putea limita generalizarea rezultatelor.
O altă limitare este că studiul a examinat doar discursul instigator la ură în primele luni ale pandemiei. Pe măsură ce criza a evoluat, este posibil ca atitudinile și comportamentele publicului să se fi schimbat în moduri care nu au fost surprinse de această analiză