România în particular și întreaga lume în general se confruntă în prezent cu o radicalizare a societății. În lumea occidentală, oamenii se împart de regulă în două mari categorii: progresiști și suveraniști. Capacitatea de a empatiza cu cei din tabăra adversă a atins cote extrem de scăzute, potrivit PsyPost.
Un studiu publicat în Personality & Social Psychology Bulletin dezvăluie o asimetrie în acest deficit de empatie. În rândurile ce urmează vom afla care din cele două tabere este mai empatică față de tabăra oponentă.
Empatia este considerată a fi esențială pentru îmbunătățirea relațiilor dintre grupuri. Ea este privită ca o simpatie și înțelegere față de suferința altora, având scopul de a o reduce. Empatia scade însă atunci când este îndreptată către cei din afara propriului grup politic sau social.
James P. Casey și colegii săi au realizat patru studii preregistrate pentru a examina modul în care ideologia politică influențează prejudecata empatică dintre grupuri și de ce apar aceste diferențe. Cercetătorii au recrutat 4.737 de participanți. Aceștia erau atât liberali, cât și suveraniști. Recrutarea s-a făcut pe platforme online precum Prolific, CloudResearch și MTurk.
Progresiști vs. suveraniști. Care sunt mai empatici față de oponenții politici
Studiul 1 a implicat 549 de participanți din SUA, în timp ce Studiul 2 a inclus 958 de participanți din Marea Britanie. Studiile 3 și 4 au analizat 1.372, respectiv 1.874 de participanți americani, fiind desfășurate atât în perioade de administrație conservatoare, cât și liberală, pentru a lua în considerare contextul politic.
În fiecare studiu, participanții au citit un scurt scenariu care descria o persoană trecând printr-o dificultate minoră. Persoana respectivă era identificată fie ca fiind conservatoare, fie liberală, fie neutră din punct de vedere politic. De asemenea, s-a măsurat puterea politică a grupului din care făcea parte participantul. Astfel s-a putut evalua dacă partidul aflat la putere influența răspunsurile empatice.
În toate cele patru studii, participanții au manifestat constant o empatie mai scăzută față de membrii grupului politic advers decât față de cei din propriul grup sau față de persoanele neutre. Cu toate acestea, acest fenomen nu a fost simetric. Progresiștii au demonstrat semnificativ mai puțină empatie față de conservatori decât invers.
În Studiul 1, această asimetrie s-a datorat în principal faptului că progresiștii i-au evaluat mai negativ pe conservatori din punct de vedere al moralității și al simpatiei. În schimb, răspunsurile empatice ale conservatorilor au rămas relativ constante, indiferent de afilierea politică a persoanei analizate.
Studiul 2 a confirmat aceste rezultate și în eșantionul britanic. Acolo, progresiștii britanici au prezentat, de asemenea, un grad mai scăzut de empatie față de suveraniști. Aceasta a fost influențată de percepțiile asupra moralității, simpatiei și similarității. Studiul 3 a demonstrat că, chiar și după tranziția la o administrație democrată în SUA, liberalii au continuat să îi perceapă pe conservatori ca fiind mai dăunători și imorali, ceea ce a dus la o empatie redusă. Studiul 4 a confirmat acest tipar cu un eșantion mai mare, consolidând legătura dintre prejudecățile legate de „răul” perceput al unui grup și nivelul de empatie manifestat față de acesta.
O limitare a studiului este faptul că rezultatele se bazează pe scenarii ipotetice, nu pe interacțiuni reale, ceea ce ar putea limita aplicabilitatea lor în discursul politic sau comportamentul din viața reală.