Prețul nopților albe este unul ridicat, având în vedere riscurile pentru sănătate la care te expune un astfel de stil de viață. Noaptea, gândurile negative au un mod de a pluti prin mintea ta și, în timp ce stai treaz, privind în tavan, s-ar putea să începi să-ți poftești plăceri vinovate, cum ar fi o țigară sau o masă bogată în carbohidrați. Mai multe cercetări efectuate până în prezent au confirmat faptul că mintea umană funcționează diferit dacă este trează în timpul nopții, potrivit Science Alert.
După miezul nopții, emoțiile negative își fac mai mult loc în creier decât cele pozitive. Ideile periculoase cresc în atractivitate, iar inhibițiile dispar. Unii cercetători cred că ritmul circadian uman este puternic implicat în aceste schimbări critice ale funcției.
Într-o cercetare, oamenii de știință au emis o ipotză numită „Mind After Midnight”. Aceasta sugerează că mintea și corpul urmează un ciclu de activitate de 24 de ore care influențează emoțiile și comportamentul.
Pe scurt, la anumite ore, specia noastră este înclinată să simtă și să acționeze în anumite moduri. În timpul zilei, de exemplu, nivelurile moleculare și activitatea creierului sunt reglate în funcție de starea de veghe. Dar noaptea, comportamentul nostru obișnuit este să dormim. Din punct de vedere evolutiv, acest lucru, desigur, are sens. Oamenii sunt mult mai eficienți la vânătoare și la culegere în timpul zilei. Noaptea, în schimb, este excelentă pentru odihnă.
Prețul nopților albe: Impactul asupra sănătății mintale și fizice
Potrivit cercetătorilor, pentru a face față acestui risc crescut, atenția noastră față de stimulii negativi este neobișnuit de sporită noaptea. Acolo unde ne-ar fi ajutat cândva să sărim la amenințările invizibile, această concentrare excesivă asupra negativului poate alimenta apoi un sistem de recompensă/motivare modificat, făcând o persoană deosebit de predispusă la comportamente riscante.
Dacă adăugăm și lipsa somnului la ecuație, această stare de conștiență devine și mai problematică.
Autorii ipotezei folosesc două exemple pentru a-și ilustra punctul de vedere. Primul exemplu este al unui consumator de heroină care își gestionează cu succes pofta în timpul zilei. Totuși, cedează în fața dorințelor în timpul nopții.
Al doilea este cel al unui student care se luptă cu insomnia. Acesta începe să simtă un sentiment de lipsă de speranță, singurătate și disperare pe măsură ce nopțile nedormite se adună.
Ambele scenarii se pot dovedi în cele din urmă fatale. Sinuciderea și autovătămarea sunt foarte frecvente pe timp de noapte. De fapt, unele cercetări raportează un risc de sinucidere de trei ori mai mare între miezul nopții și 6:00 dimineața, comparativ cu orice alt moment al zilei.
Un studiu din 2020 a concluzionat că starea de veghe nocturnă este un factor de risc de sinucidere, „posibil prin nealinierea ritmurilor circadiene”.
„Sinuciderea, de neconceput anterior, apare ca o evadare din singurătate și durere. Înainte ca prețul sinuciderii să fie luat în considerare, studentul dobândește mijloacele și e pregătit să acționeze într-un moment în care nimeni nu este treaz pentru a-l opri”, au spus autorii studiului.
Substanțele ilicite sau periculoase sunt, de asemenea, luate mai mult de oameni noaptea. În 2020, cercetările efectuate la un centru supravegheat de consum de droguri din Brazilia au dezvăluit un risc de 4,7 ori mai mare de supradozaj cu opioide pe timp de noapte.