Memoria este mult mai mult decât o unitate de stocare în mintea noastră. Oamenii din viețile noastre influențează ceea ce ne amintim și conexiunile din creier, potrivit IFL Science.
Memoria noastră ne ajută să învățăm din experiențe și să dezvoltăm noi cunoștințe prin integrarea și actualizarea informațiilor. Acest proces depășește amintirea evenimentelor individuale și implică elemente de legătură din experiențe diferite.
Formarea acestor conexiuni este un proces adaptativ și ne îmbunătățește cunoștințele rapid și flexibil. Cu toate acestea, aceste scurtături mentale pot duce uneori la inferențe false.
Cercetarea a investigat modul în care o preferință pentru anumite grupuri de oameni influențează capacitatea noastră de a face aceste conexiuni inferențiale despre lume. Studiile anterioare au indicat că informațiile din grupurile care ne plac ne oferă un acces mai bun la memoria noastră. Aceste grupuri pot include orice, de la o echipă de fotbal sau un partid politic până la un cor în care cânți.
Înainte de acest studiu nu era clar dacă fenomenul se extinde la capacitatea creierului de a conecta informații din diferite experiențe pentru a face inferențe. Inferența este un proces logic care derivă o concluzie dintr-o premisă. Practic extrage o consecință necesară, o informație specifică, dintr-o descriere de stare dată.
Oamenii care ne plac pot influența capacitatea memoriei noastre
Distincția dintre grupurile care le-a plăcut și cele care nu le-a plăcut s-a bazat pe propriile preferințe ale participanților. Cei 189 de participanți la cercetare au fost rugați să creeze profiluri de „aliați” și „oponenți”, alegând fețe pentru ei și atribuindu-le atribute precum orientarea politică, obiceiurile alimentare, sporturile preferate și preferințele muzicale. Ei au completat, de asemenea, un chestionar pentru a evalua cât de mult le-au plăcut „aliații” și „oponenții” lor. Ei au răspuns la afirmații de genul „Aș dori să cunosc mai bine această persoană”.
Participanții au făcut apoi o sarcină pe computer care implică o serie de evenimente și obiecte plasate în diferite scene. Apoi, participanții au fost rugați să facă legături prin conectarea obiectelor prezentate în aceeași scenă.
Cercetătorii au observat că informațiile prezentate de sursele apreciate au fost mai ușor conectate. Participanții au dedus conexiunile dintre obiecte mai precis și cu mai multă încredere. De exemplu, conectarea a două obiecte era mai ușoară dacă informația era prezentată de un „aliat”.
Acest lucru indică faptul că oamenii pot prioritiza informațiile în mod diferit, în funcție de gradul de plăcere a sursei.
Concluzia este că oamenii pot semnala informațiile dintr-o sursă neîncrezătoare sau neapreciată și devin mai prudenți, în timp ce au tendința de a avea încredere în informațiile de la o persoană sau un grup cu care empatizează. Atunci când persoanele apreciate sau de încredere prezintă informații, participanții se concentrează pe ceea ce este prezentat mai degrabă decât pe cine le prezintă.
Descoperirile sugerează că polarizarea socială între diferite grupuri poate fi parțial explicată în termeni de funcții cognitive de bază. Postările pe rețelele sociale sunt manifestări vizibile ale polarizării, dar adevăratul câmp de luptă se află în creierul oamenilor.