Sursă - Unsplash

Oamenii de știință au descoperit o corelație negativă între persoanele care utilizează inteligența artificială cu frecvență și  persoanele care posedă o gândire critică mai accentuată, potrivit IFL Science.

Cele mai utilizate instrumente AI sunt în prezent ChatGPT de la OpenAI și Gemini de la Google. Acestea oferă răspunsuri cu o acuratețe destul de mare pentru aproape orice problemă pe care o avem. Cercetătorii au vrut să afle care este impactul acestor rețele asupra celor care le utilizează.

Un aspect special, analizat de Michael Gerlich la SBS Swiss Business School din Zurich, Elveția, este ideea de descărcare cognitivă.

„Descărcarea cognitivă are loc atunci când indivizii deleagă sarcini cognitive unor ajutoare externe. Astfel, își reduc implicarea în gândirea profundă, reflexivă”, a zis Gerlich.

„Acest fenomen este deosebit de îngrijorător în contextul gândirii critice, care necesită un angajament cognitiv activ pentru a analiza și evalua informațiile în mod eficient”, a adăugat el.

Ce se întâmplă dacă folosești frecvent inteligența artificială

 

Studii anterioare, după ascensiunea Google, au arătat că oamenii sunt mai degrabă predispuși să se bazeze pe Internet ca sursă de informație decât să-și amintească ei înșiși. Același lucru s-ar putea întâmpla și în cazul AI. ChatGPT sau alte instrumente ar putea fi folosite pentru a face temele sau sarcinile de lucru.

Gerlich a efectuat sondaje și interviuri aprofundate cu 666 de participanți . Persoanele mai tinere s-au bazat cel mai mult pe instrumentele de inteligență artificială. Studiu a constatat că participanții de peste 46 e ani folosesc inteligența artificială cel mai puțin. Surprinzător a fost faptul că aceleași persoane au avut și scoruri mai mari la gândirea critică.

„Participanții mai tineri au prezentat o dependență mai mare de instrumentele AI și scoruri mai mici la gândirea critică în comparație cu participanții mai în vârstă”, a scris Gerlich.

„În plus, nivelul de educație mai înalt a fost asociat cu abilități mai bune de gândire critică, indiferent de utilizarea AI. Aceste rezultate evidențiază costurile cognitive potențiale ale dependenței de instrumentele AI. Acest lucru subliniază nevoia de strategii educaționale care promovează implicarea critică cu tehnologiile AI”, a mai adăugat el.

Prin urmare, deși intelingeța artificială poate fi folosită pentru abilități e bază, ea poate submina angajamentul cognitiv profund.

Studiul este publicat în revista Societies.