Creierul uman este atât de complex încât se adaptează în funcție de acțiunile fiecăruia. De exemplu, dacă un individ merge pe stradă și la un moment dat intră într-un restaurant, creierul începe mental un nou „capitol”, potrivit Medical Xpress.
Dar ce se întâmplă mai exact în creier atunci când face aceste schimbări? De ce creierul trasează granița între acțiunile pe care le facem? O nouă lucrare publicată în Current Biology și-a propus să găsească un răspuns la aceste acțiuni ale creierului.
Cercetătorii Christopher Baldassano și Alexandra De Soares au găsit rezultate extrem de interesante.
O primă posibilitate a fost că noile capitole sunt în întregime cauzate de schimbările din mediul unei persoane. O a doua, totuși, a fost ca noile capitole să fie determinate de scripturi interne. Acestea sunt un fel de prejudecăți scrise de creierul nostru pe baza experienței anterioare. În acest caz, schimbările mari de mediu ar putea fi ignorate de creierul nostru dacă nu sunt legate de prioritățile și obiectivele noastre actuale.
Pentru a-și testa ipoteza, cercetătorii au dezvoltat un set de 16 narațiuni audio, fiecare de aproximativ 3-4 minute. Fiecare narațiune a avut loc într-una din cele patru locații:
- un restaurant;
- un aeroport;
- un magazin alimentar;
- o sală de curs.
De asemenea, fiecare narațiune a tratat una dintre cele patru situații sociale:
- o despărțire;
- o propunere;
- o afacere;
- o întâlnire drăguță.
Creierul uman împarte ziua în capitole
Cercetătorii au descoperit că modul în care creierul uman împarte ziua în capitole depinde de ceea ce contează în acel moment pentru persoana respectivă și de lucrurile la care aceasta este atentă. De exemplu, când ascultau o poveste despre o cerere în căsătorie într-un restaurant, cortexul prefrontal al participanților organiza de obicei povestea în funcție de evenimente legate de cererea în căsătorie, culminând cu „da”-ul final.
Dar cercetătorii au descoperit că ar putea forța cortexul prefrontal să organizeze povestea într-un mod diferit dacă, în schimb, le-ar cere participanților la studiu să se concentreze asupra evenimentelor legate de comenzile de cină ale cuplului. Pentru participanții la studiu cărora li s-a spus să se concentreze asupra acestor detalii, momente precum comandarea mâncărurilor au devenit noi capitole esențiale ale poveștii.
Cercetătorii au măsurat locurile în care creierul crea capitole. Ei au examinat scanările RMN pentru a identifica noi activități cerebrale. Totodată, au cerut unui alt grup de participanți să apese un buton pentru a indica când credeau că începe o nouă parte a poveștii.
Oamenii de știință au descoperit că creierul împărțea poveștile în capitole separate în funcție de perspectiva la care erau atenți participanții și nu doar în scenariul cererii în căsătorie la restaurant. O persoană care auzea o poveste despre o despărțire într-un aeroport putea, dacă era îndemnată să fie atentă la detalii legate de experiența din aeroport, să înregistreze capitole noi pe măsură ce trecea prin securitate și ajungea la poartă.
Aceste descoperiri sugerează că detaliile la care participanții au fost instruiți să fie atenți influențau ceea ce creierul lor percepea ca fiind un nou capitol în poveste.
Funcționarea sistemului cognitiv
Apoi, cercetătorii au investigat impactul pe care așteptările le au asupra memoriei pe termen lung. Ca parte a acestui studiu, ei au cerut fiecărui participant să le spună tot ce și-au amintit despre fiecare poveste.
Oamenii de știință sunt încă în proces de analiză a datelor. Ei vor să înțeleagă modul în care perspectiva pe care au fost rugați praticipanții să o adopte în timp ce ascultau povestea le schimbă modul în care își amintesc acea poveste.
Rezultatele indică faptul că așteptările și cunoștințele anterioare sunt un ingredient cheie în modul în care funcționează sistemul cognitiv.
Baldassano a descris munca sa drept un proiect de pasiune.