Cornel Palade a fost invitatul lui Damian Drăghici, într-un podcast care a scos în evidență aspecte mai puțin cunoscute din viața actorului. Acesta a fost provocat să vorbească despre credința sa în Dumnezeu și despre raportarea la divinitate.
Damian Drăghici: Cât de credincios e Cornel Palade?
Cornel Palade: Atât cât pot! Atât cât cred. Nu sunt habotnic. Credința îmi oferă o șansă extraordinară – să vorbesc cu Dumnezeu de câte ori vreau eu. Și ce e este extraordinar e că Dumnzeu e disponibil de fiecare dată. Rugăciunea îți dă o stare extraordinară, îți dă o vibrație fabuloasă și o putere. Atunci, spui așa: Când Dumnzeu e prietnul meu, să mă tem eu vreodată de ceva? / De ce să-mi fie frică și de cine să-mi fie frică? / Că am să mor mâine? / Nu! Ne vine rândul la fiecare.
Celebrul pariu al lui Pascal e că dacă Dumnzeu nu există și tu crezi în El, nu pierzi nimic, dar dacă Dumnezeu există și tu nu crezi în El, ai pierdut totul. Dacă această credință a mea în Dumnezeu mă face mai bun și mă simt mai echilibrat și îmi aduce pace, cred că e bine să cred în Dumnzeu. Nu e complicat, trebuie să vrem.
Damian Draghici
Damian Drăghici, lacrimi și tăcere după cuvintele lui Cornel Palade
Cornel Palade: Mă întâlnesc cu mulți oameni și mă întreabă dacă sunt credincios: Ai văzut vreodată pe Dumnezeu? Povestește-mi și mie cum arată! / N-am cum să-ți povestesc, pentru că Dumnezeu e Duh! El nu se vede, ci se simte. Dumnezeu e vibrație. Dacă vrei să-L vezi pe Dumnezeu, uită-te înăuntrul tău și a-i să-l vezi foarte bine.
Ce miracol ne-mpresoară / Ce ne leagă, ce ne ține / Tot ce timpul ne măsoară, / Vine de departe-n mine. / Ochii scriu vieții povest / Tot ce văd s-a spus demult / Și ce iute trece timpul / Nici nu știu dacă am știut!
Asta e viața!
După ce Cornel Palade a recitat aceste versuri, lui Damian Drăghici i-au dat lacrimile și a existat un moment de tăcere din partea amândurora.