Călin Georgescu, omul care a dat peste cap toate calculele pentru alegerile prezidențiale, a făcut uele declarații care pentru o parte a presei au fost considerate controversate. Într-un porcast, el a spus că sucul Pepsi „conține microcipuri și intră-n tine ca într-un laptop“.
„Este exact ce vor ei să facă, au predat marfa de plastic, tot ce înseamnă nanocipuri și intră în tine ca într-un laptop”, a declarat Georgescu, la podcastul „Realități cu Niculescu”
Candidatul independent a fost ridiculizat pe scară largă pentru remarcile sale. El a fost acuzat că propagă teorii ale conspirației pentru a atrage atenția asupra sa și a se face cunoscut electoratului nehotărât. Dar se pare că în spatele declarației se află un sâmbure de adevăr.
Te-ar putea interesa și: Limbajul corpului la Călin Georgescu. Analiză: Ce spun gesturile sale despre ce are de gând să facă | VIDEO & FOTO
Studiul din 2018 care confirmă cele spuse de Călin Georgescu
Cercetarea a fost publicată în PubMed, în 2018. Mai mulți oameni de știință au rdicat îngrijorări privitoare la sănătatea umană, după ce au găsit nanoparticule în alimente.
Studiul a detectat prezența nanoparticulelor fluorescente, de aproximativ 5 nm, în două dintre cele mai populare băuturi. E vorba de Coca-Cola și Pepsi-Cola.
Nanoparticulele conțineau H, C și O, trei elemente cu o emisie ajustabilă și cu un randament cuantic de 3,3 pentru Cola, respectiv, 4,3% pentru Pepsi. Prezența atomilor de carbon hibridizați sp3 din legăturile alcoolilor și eterilor a fost confirmată prin analiza RMN.
Nanoparticulele pot fi absorbite de celulele vii și se acumulează în membrana celulară și în citoplasmă. Evaluarea toxicității acute a nanoparticulelor a arătat că șoarecii BALB/c păreau sănătoși după administrarea unei singure doze. Analiza glutamat piruvat transaminazei (GPT), glutamat oxaloacetic transaminazei (GOT), ureei și creatininei a arătat că existau diferențe semnificative statistic, dar nu biologic, în unii dintre acești parametri biochimici între grupurile de test și control.
Nu s-au observat leziuni evidente ale organelor sau anomalii histopatologice aparente la șoarecii testați. Studiul biodistribuției în principalele organe a indicat că nanoparticulele se acumulau ușor în tractul digestiv. De asemenea, erau capabile să traverseze bariera hemato-encefalică, dispersându-se în creier. Digestia in vitro a nanoparticulelor a arătat o reducere semnificativă a fluorescenței nanoparticulelor.
Lucrarea din 2018 a fost primul raport despre nanoparticulele fluorescente din alimente prezente în Coca-Cola și Pepsi. Ea a oferit informații valoroase despre proprietățile fizico-chimice ale acestor nanoparticule și caracteristicile lor de toxicitate atât in vitro, cât și in vivo.