Jumătate dintre adulții din Marea Britanie citesc cu regularitate. Procentul este în creștere, de la 42% în 2015. Totuși, aproape un sfert dintre tinerii cu vârsta între 16 și 24 de ani declară că nu au citit niciodată, potrivit Science Alert, care citează The Reading Agency.
Au fost analizate date de la peste 1.000 de subiecți. Așa s-a constatat că cititorii aveau abilități și trăsături distincte în anatomia creierului. Mai precis, structura a două regiuni din emisfera stângă a creierului a fost total diferită la cei care citeau. Aceste zone sunt cruciale pentru limbajul uman. Studiul a fost publicat în Neuroimage.
Una era partea anterioară a lobului temporal. Polul temporal stâng ajută la asocierea și clasificarea diferitelor tipuri de informații semnificative. Pentru a aduna sensul unui cuvânt precum picior, această regiune a creierului asociază informațiile vizuale, senzoriale și motorii care transmit modul în care arată, se simt și se mișcă picioarele.
Cealaltă era era girusul Heschl. Acesta este un pliu pe lobul temporal superior care găzduiește cortexul auditiv (cortexul este stratul cel mai exterior al creierului). O mai bună capacitate de citire a fost legată de o parte anterioară mai mare a lobului temporal din emisfera stângă, comparativ cu cea dreaptă.
Este logic ca având o zonă a creierului mai mare, este mai ușor de înțeles cuvintele și, prin urmare, de citit. Totuși, ar părea mai puțin intuitiv ca acel cortex auditiv să aibă legătură cu lectura.
Beneficiile uluitoare ale cititului asupra creierului uman
În principal, lectura este o activitate vizuală, dar nu doar atât. Pentru a asocia literele cu sunete, trebuie mai întâi să fim conștienți de sunetele limbii. Această conștientizare fonologică este un precursor bine stabilit al dezvoltării lecturii copiilor.
Un girus Heschl stâng mai subțire a fost anterior legat de dislexie. Aceasta implică dificultăți severe de citire.
Cercetările arată că această variație a grosimii corticale nu trasează o simplă linie de demarcație între persoanele cu sau fără dislexie. În schimb, se întinde pe cohorte mari, în care un cortex auditiv mai gros se corelează cu o citire mai adeptată.
În mod clar, structura creierului ne poate spune multe despre abilitățile de citire. Important, totuși, creierul este maleabil – se schimbă atunci când învățăm o nouă abilitate sau exersăm una deja dobândită.
De exemplu, adulții tineri care au studiat intensiv și-au crescut grosimea corticalei în zonele de limbaj. În mod similar, lectura este probabil să modeleze structura girusului Heschl stâng și a polului temporal.
Deci, dacă doriți să vă mențineți girusul Heschl gros și înfloritor, alegeți o carte bună și începeți să citiți.
În cele din urmă, merită să luăm în considerare ce s-ar putea întâmpla cu noi ca specie dacă abilitățile precum lectura devin mai puțin prioritare. Capacitatea noastră de a interpreta lumea din jurul nostru și de a înțelege mințile altora s-ar diminua cu siguranță.