Chiar și cei mai mari artiști se confruntă cu fricile și stresul. Andrea Bocelli de exemplu a avut mulți ani o „anxietate de necontrolat” și o frică teribilă de scenă. În documentarul Andrea Bocelli: Why I Believe, care a avut premiera la Festivalul Internațional de Film de la Toronto, el a dezvăluit cine l-a ajutat să treacă peste aceste stări, potrivit People.
„Am avut trac de scenă de mulți ani. Un fel de teamă care nu poate fi exprimată în cuvinte”, spune Bocelli în documentar.
„O anxietate de nestăpânit. Palpitații viclene nu mă lăsau în pace. Chiar și pe scenă. Dura tot concertul, până la final” continuă el.
„Acest lucru se întâmpla pentru că tehnica mea nu era perfectă.”, mai spune Bocelli.
În documentar, el rememorează și accidentul de fotbal care l-a lăsat nevăzător.
„Atunci s-a lăsat întunericul”, își amintește artistul.
„Într-o zi, jucând fotbal, eram portar. Nu am idee de ce, deoarece nu mai fusesem portar până atunci”, continuă el.
„Și nu aveam să mai fiu portar vreodată. O minge m-a lovit direct în față. Din acea lovitură, o hemoragie… și restul e istorie”, spune Andrea Bocelli.
Te-ar putea interesa și: Începe școala! Ce ar trebui să audă un copil de la părinții săi, pentru a nu simți anxietate, respingere și izolare și pentru a fi încrezător în sine
Cine l-a ajutat pe Andrea Bocelli să depășească „anxietatea de necontrolat”
Dar cum a reușit să treacă peste stările anxioae și peste tracul de scenă? Punctul de cotitură a fost reprezentat de întâlnirea pe care a avut-o cu Luciano Pavarotti.
„Când am repetat pentru prima dată cu acest mare artist, am realizat că el nu se chinuia deloc,” afirmă Andrea Bocelli despre Pavarotti.
„În timp ce eu mă chinuiam foarte mult. Atunci mi-am dat seama că el avea o tehnică perfectă. Eu nu,” continuă el.
„Astăzi, datorită conștientizării tehnice pe care am dobândit-o prin mult efort, subliniez asta, prin mult efort, nu mai am acel tip de anxietate.”, conchide Andrea Bocelli.
Documentarul, regizat de Cosima Spender (Palio), „urmează calea lui Bocelli către succes și dedicarea sa continuă față de meseria sa prin interviuri și filmări de arhivă ale spectacolelor, precum și prin adunări informale, cum ar fi o petrecere distractivă unde prietenii și familia lui Bocelli își amintesc de momente trecute în jurul mâncării și vinului,” conform descrierii filmului. „Când Bocelli cântă, parcă cerul și-ar fi deschis porțile, dar viz